#INVATAMANT

Bună! Pentru început aș dori să îmi spui câteva cuvinte despre tine: câți ani ai, unde locuiești, ce ocupație ai, plus câteva cuvinte care crezi tu că te caracterizează cel mai bine.
Buna! Anca Chelemen este numele meu. Am 41 de ani, locuiesc in Hărman, județul Brașov. Specialitatea mea profesionala este activitatea financiar – contabila. Aceasta abilitate, împreună cu alte câteva convingeri de ale mele (acelea de a nu depinde de o sigura sursa de venit, de a cunoaște oameni diverși din domenii diversificate, de a ajuta oamenii și antreprenorii sa îşi croiască drum prin hățișurile birocratice și fiscale), m-a împins spre a porni pe cont propriu în aceasta activitate prin înființarea unei societăți de expertiză contabila.
      Mă ghidez in viață după câteva principii solide, care consider că aduc plus valoare vieții oricărui om si atrag după sine lucruri bune pentru persoana care le respectă.

      1. Corectitudinea
Este o valoare importanta transmisă de părinții mei și pe care doresc sa o transmit mai departe copiilor mei și tuturor oamenilor cu care interacționez. Corectitudinea vizează multe aspecte ale vieții noastre: corectitudinea din punct de vedere financiar, corectitudinea față de oamenii cu care venim in contact, corectitudinea la locul de muncă, corectitudinea în business. A fi corect înseamnă a perpetua o valoare bună, dar și a atrage ocazii pozitive si oameni integrii în jurul tău.

       2.Grija pentru cei din jurul nostru
Aș descrie pe scurt acest principiu astfel: înainte de a te adresa cuiva, ia-ți câteva secunde pentru a te întreba dacă ceea ce vei spune îl va afecta negativ pe omul din fața ta. Si, precum un program informatic, daca răspunsul este „da”, vom merge mai departe cu întrebarea: este chiar atât de important acest mesaj încât nu poate fi omis?
Daca răspunsul este „nu”, putem evita sa îl suparăm pe cel de lângă noi.
Bineînțeles că eu însămi am mari dificultăți în a pune in practică de fiecare dată această procedura. Acest principiu, odată respectat, ar scuti oamenii de a ajunge la situații neplăcute.

      3.Poți reuși și fără relații!
Da, se poate fără „relații”, „pile” sau cum vreți să mai numiți acele persoane care intervin pentru a izbândi acolo unde un om simplu și integru nu va reuși.
Puteți reuși daca vă alegeți modele bune în viață (pot fi mai multe persoane care să vă inspire și la fiecare să căutați să urmați punctele forte care voia vi se par demne de urmat). Puteți reuși daca vă stabiliți obiective clare și stabile. Puteți reuși dacă întreprindeți acțiuni pentru a vă atinge obiectivele – nu contează dacă aveți foarte puțin timp la dispoziție sau alocați multe resurse încă de la început; importat este să avansați în ritmul vostru și sa nu scăpați din vedere scopul principal.

Când erai mică, ce voiai să devii când „vei fi mare”?
De când eram mică aveam o inclinație deosebită pentru matematică, pentru tot ceea ce însemna calcul matematic. Mi-am dorit de mic copil să urmez o activitate care să implice cifre, iar acum pot spune că am parte de multe calcule, cifre, formule, rezultate și rapoarte financiare. Exact ce îmi doream!

Ți-ai schimbat dorința în timp? Dacă da, cum?
Bineînțeles că visul meu inițial nu corespundea întrutotul cu realitatea. Provin dintr-o familie simplă, care mi-a transmis valorile esențiale (iubirea, corectitudinea, sinceritatea, atenția față de cei din jur), însă care nu a pus accent pe ambițiile profesionale. De aceea gândurile mele din punct de vedere profesional nu erau foarte bine conturate. Pot spune că ceea ce am devenit astăzi este mai presus decât ceea ce doream să devin când eram mică. Pe lângă faptul ca am o activitate care îmi oferă libertatea de a-mi stabili, cât mai eficient, propriul program de lucru, am oportunitatea de a cunoaște mulți oameni valoroși si frumoși. Am avut plăcuta ocazie de a profesa în învățământ, susținând seminarii pe teme financiare studenților din Universitatea Sextil Pușcariu. Experiența de cadru universitar a fost una foarte plăcută și plină de satisfacții profesionale si personale.

Care a fost primul tău job și cum ți s-a părut?
Vă spuneam mai sus că nu am crezut în „relații”. Asta pentru că nu aveam! Am început să caut un loc de muncă încă din timpul ultimului an universitar. Am mers la câteva interviuri, însă una dintre firmele la care am susținut interviu mi-a atras atenția, deoarece am fost respinsă pe motiv că am solicitat, față de oferta primită, o sumă modică în plus la salariu. După câteva zile de la eșecul meu m-am întâlnit cu o fostă colegă de facultate care mi-a povestit ca s-a angajat la firma care m-a refuzat, însă salariul oferit colegei a fost la nivelul solicitat de mine. Mi-am zis: „Nu a fost în zadar efortul meu”. Primul job al meu a fost cel de asistent universitar. În paralel, pentru că norma de lucru în cadrul universității era de 8-10 ore/săptămâna, am început să lucrez în cadrul departamentului de contabilitate al unei societăți care făcea parte din același trust cu Universitatea. Aceste oportunități s-au născut, după părerea mea, din faptul că am avut întotdeauna încredere că nimic nu se întâmplă fără sens, iar faptele bune de acum generează oportunități mâine. Astfel a început experiența mea profesionala in domeniul financiar – contabil.

Ce job ai în prezent?
În prezent sunt proprietara unei mici afaceri de servicii contabile. După o carieră de salariat de 15 ani, m-am hotărât că nu mai vreau program fix de 8 (sau 9, 10) ore pe zi. Și astăzi muncesc la fel de mult, poate chiar mai mult, dar este alegerea mea.

Cât de important crezi că este ca locul de muncă să se intersecteze cu hobby-urile? Se întâmplă asta la actualul tău loc de muncă?
Consider că este foarte important ca ceea ce faci din punct de vedere profesional să iți placă. Exista însă de multe ori o diferența între a face cu plăcere un lucru și a avea un hobby. Ideea de a transforma însă hobby-urile în meseria de zi cu zi cred ca nu este benefic tuturor oamenilor. Există riscul ca hobby-ul unei persoane, dacă ajunge sa fie practicat in exces, să iasă din categoria de hobby. Un hobby cu adevărat util în viața unui om este acea activitate care te îndepărtează (fizic și spiritual) de activitatea preponderentă de peste zi. Sunt, bineînțeles, și excepții care întăresc regula, și anume persoane care au ajuns să facă din hobby-ul lor un mod de a-și câștiga existența și o fac excelent! În ceea ce mă privește nu pot susține că hobby-ul meu este reprezentat de calculul profitabilităţii și verificarea balanțelor contabile, deși îmi place aceasta activitate. Însă odată ajunsa acasă, îmi place la nebunie să iau cina cu toata familia, să facem glume mai mult sau mai puțin bune unii cu alții, sa mă instalez confortabil cu o carte buna si o cană de ceai alături, să ascult  muzica preferată. În timpul liber iubesc sa mă plimb cu bicicleta, sa urc pe munți și sa mă întâlnesc cu prietenii.

Care sunt plusurile și minusurile meseriei tale?
În meseria mea, plusurile depășesc minusurile. Activitatea financiar-contabilă are marele avantaj că poate fi realizată oricând, din orice locație. În perioada carantinei din primăvara anului 2020 spre exemplu, am lucrat foarte bine de acasă, fără ca acest lucru să afecteze bunul mers al activității. Un alt avantaj este acela că relaționez cu mulți oameni, din diverse domenii. Un aspect pozitiv este dat de faptul că prin aceasta activitate ajut oamenii și firmele să obțină anumite avantaje fiscale, să întrevadă oportunități noi în piaţă și îi scutesc de grija relației cu instituțiile statului.
Un minus care este inevitabil este faptul ca de multe ori volumul de activitate este intens, astfel încât depășesc cu mult cele 8 ore clasice de lucru zilnic.

Ce le transmiți celor care își caută primul job? Dar celor care nu și-au găsit job-ul potrivit?
Celor care îşi caută primul job le transmit sa fie încrezători, să țintească spre obiective clar definite și să nu renunțe în cazul unor eșecuri. Un om de succes nu ajunge sus prin faptul că nu are eșecuri, ci prin faptul că nu renunță niciodată.
Dacă nu vă puteți permite să stați fără job in cazul în care nu găsiți să vă angajați în domeniul dorit de voi, nu este nicio problema. Angajați-vă la un loc de muncă de unde să obțineți cele necesare unui trai decent, dar nu încetați sa căutați ceea ce vă doriți! Și mare atenție, dacă ceea ce vă doriți presupune cunoștințe suplimentare dintr-un anumit domeniu, urmați pașii logici ai acțiunii: pregătiți-va, școliți-va, citiți mult, mult, mult si apoi solicitați de lucru în acel domeniu.

Îmi poți spune cum arată o zi la locul de muncă?’
Va fi scurt. Birou – lucru – telefoane – discuții cu clienții – activitate de marketing și vânzare, pentru atragerea de noi clienți – lucru – întâlniri cu clienții – lucru – lucru. Important este că tot ceea ce am scris mai sus îmi face plăcere. Asta ca să vă aduc aminte de ceea ce este cel mai important in activitatea profesionala.

În ce măsură a fost școala necesară pentru cariera ta?
Există domenii diferite în cariera unui om și în funcție de aceste domenii școala poate să joace un rol mai mult sau mai puțin important. Informațiile dobândite în școală sunt utile, indiferent dacă le vei folosi ulterior în meseria ta sau nu. Este important în viată să știi puțină geografie, biologie, literatură, chimie, fizică, chiar daca acestea nu sunt baza meseriei tale. Deci informațiile furnizate în cadrul școlii sunt benefice oricărui om, indiferent de ocupația lui ulterioara.
Ceea ce este greșit în sistemul școlar, din punctul meu de vedere, este faptul că nu sunt promovate valorile umane de bază într-o modalitate care să pregătească copiii și adolescenții pentru adevăratele provocări de după orele de studiu. Încă trăim într-o țară care se bazează pe respectul impus, nu câștigat, al cadrelor didactice, există abordarea unitară a tuturor elevilor, în situația în care copiii sunt diferiți, iar unele metode care sunt de succes pentru anumiți copii pot fi eronate pentru alții. Sunt multe materii învechite care sunt susținute din comoditate în programa școlară și altele, precum educația financiară, antreprenoriatul, științele politice sau educația rutiera nu mai au loc. Sistemul școlar actual nu stă bine nici la consilierea profesională a tinerilor, de fapt nu stă deloc. Practica aproape nu exista, decât în școlile profesionale. Aș mai continua, însă mă opresc aici. Informațiile promovate în scoală sunt bune, dar nu suficiente. Încrederea în sine, ambiția, spiritul civic, corectitudinea, atitudinea pro activă și alte calități necesare unei persoane care a depășit stadiul de copil, este necesar să fie dobândite pe cont propriu. Și, pentru a completa cu o recomandare, cea mai buna metodă de a-ți forma aceste abilitați este de a alege modele bune în viață. Pot fi părinții tăi, rude, oameni cunoscuți cu calități deosebite, oameni de business, etc.

Care este visul tău?
Mi-aș dori să inspir oameni. Îmi doresc să fiu un exemplu bun, atât pentru copiii mei cât și pentru alte persoane din jurul meu. Îmi doresc să reușesc să fac mult mai mult decât în prezent, pentru a arăta că se poate, pentru a ajuta și alte persoane să capete încredere forțele proprii, să promovez valorile în care cred și să le regăsesc mai târziu în oamenii cu care am relaționat de-a lungul timpului.