#Articole

Este ora 03:23 A.M. Deși încerc, nu pot să adorm. O fi de la gânduri. Mă foiesc din stânga-n dreapta până găsesc o poziție în care mă simt confortabil. Sunt întins în pat cu fața la tavan și mâinile lângă corp. Am un nod în gât care îmi coboară prin esofag direct în burtă. Simultan, un fior îmi pornește din călcâie direct spre cap, unde provoacă un vâjâit. Pereții încep să se strângă. Simt cum cad. În jurul meu văd neclar corpuri ce seamănă cu stele. Până să-mi dau seama e cu ele sunt trântit de pământ.

Deschid ochii. Nu mă pot mișca. Parcă aș fi paralizat. Încerc cu coada ochiului să mă uit pe geam. Văd linia orizontului puțin luminată, semn că noaptea aproape a trecut.

Câteva zeci de minute mai târziu mă trezește alarma. Încerc să realizez ce s-a întâmplat azi-noapte. Nu reușesc. Pisicile au nouă vieți, mie îmi place să cred că oamenii au trei. Eu am mai rămas cu două.